Bine v-am gasit!
Pentru azi v-am pregatit urmatoarele articole:
Provizioane pentru facturile neincasate: solutia in vreme de criza!
Peste 80% dintre companiile care au inregistrat profit in 2009 au constituit in bilantul contabil provizioane pentru facturile neincasate, care au crescut exploziv in ultimul an, arata analizele efectuate de R&M Audit, unul dintre liderii pietei de contabilitate, consultanta fiscala si audit. "Anul trecut, criza a adus modificari majore in modul de a actiona al managerilor si actionarilor, care au devenit extrem de atenti si implicati atat in controlul costurilor, cat si in privinta utilizarii tuturor metodelor si instrumentelor legale ce permit reducerea bazei de impozitare si a taxelor. De exemplu, pentru firmele care au inregistrat profit in 2009, provizioanele pentru clientii neincasati au devenit instrumentele vedeta".
In anii de crestere economica, managementul era axat prioritar pe cresterea cotei de piata si a veniturilor, insa incepand cu primavara anului trecut, managerii si actionarii au devenit extrem de receptivi la propunerile de a utiliza provizioanele pentru clientii neincasati, care le scad baza de impunere.
Conform analizelor R&M Audit, dintre provizioanele pentru facturile neincasate constituite la finele anului 2009, doar 60% au fost anulate la sfarsitul primului trimestru al acestui an, ca urmare a achitarii creantelor respective. Termenul mediu de plata a facturilor a crescut semnificativ anul trecut, iar in acest an continua sa aiba aceeasi evolutie.
"In special producatorii intampina greutati foarte mari, termenele ajungand extrem de des sa depaseasca chiar si 120 de zile, dat fiind circuitul prelungit al marfurilor pana la cumparatorul final si al banilor- inapoi pe lant. Provizioanele pentru facturile neincasate pot fi constituite doar dupa ce trec 270 de zile de la scadenta, asa incat adesea impozitul pe profitul aferent a fost deja platit si a afectat cash-flow-ul firmei debitoare.
Reducerea termenului de neplata pentru care se pot constitui aceste provizioane si cresterea procentului din creanta pentru care se pot constitui provizioane ar fi masuri extrem de utile companiilor in perioada actuala, avand in vedere circuitul extrem de dificil al banilor. In plus, in cazul in care creantele se incaseaza, sumele trec de la provizioane la venit, pot fi incluse in baza de impunere, iar impozitul s-ar putea plati pe venituri realizate efectiv".
Achizitie de bunuri pentru sponsorizare. Deducere TVA
La momentul achizitiei bunurilor destinate unei actiuni de sponsorizare, suma TVA inscrisa in factura furnizorului este deductibila. Astfel, suma se inregistreaza in evidenta contabila si fiscala ca o achizitie obisnuita. La momentul acordarii gratuite a bunurilor achizitionate, operatiunea nu este considerata o livrare de bunuri.
Totusi, cheltuiala cu sponsorizarea este o cheltuiala deductibila limitat la determinarea profitului impozabil, dar si d.p.d.v. al TVA. Astfel, pentru valoarea bunurilor acordate drept sponsorizare nu se colecteaza TVA in conditiile in care valoarea totala a acestora, inregistrata in cursul unui an calendaristic, se incadreaza in limita a 3 la mie din cifra de afaceri.
Daca se incadreaza in aceasta limita, operatiunea nu este considerata asimilata unei livrari de bunuri astfel incat firma dvs. sa aiba obligatia colectarii TVA pentru simplul fapt ca si-a exercitat dreptul de deducere la momentul achizitiei.
Cele precizate sunt reglementate prin articolul 128 alineatul (8) litera f) din Codul fiscal si punctul 6 alineatul 14 litera b) din normele de aplicare. Cifra de afaceri care se ia in considerare pentru determinarea incadrarii in limita de 3 la mie din cifra de afaceri se stabileste in baza prevederilor articolului 152 alin. (2) din Codul fiscal.
Astfel, d.p.d.v. fiscal, cifra de afaceri anuala este constituita din valoarea totala, exclusiv taxa, a urmatoarelor tipuri de livrari de bunuri si prestari de servicii:
- taxabile, daca nu se desfasoara de o mica intreprindere;
- neimpozabile;
- scutite cu drept de deducere;
- scutite fara drept de deducere asa cum sunt enumerate la art. 141 alin. (2) lit. a), b), e) si f), daca acestea nu sunt accesorii activitatii principale:
In plafonul de scutire nu se includ urmatoarele elemente:
- livrarile de active fixe corporale sau necorporale;
- livrarile intracomunitare de mijloace de transport noi.
Depasirea cheltuielilor de sponsorizare se determina anual, la momentul depunerii situatiilor financiare anuale. Depasirea acestor cheltuieli este asimilata unei livrari de bunuri, motiv pentru care se colecteaza TVA, fapt care este reglementat prin punctul 6, alineatul 15 din HG 44/2004 dat pentru aplicarea articolului 128 din Codul fiscal alineatul 8 litera f).
"Incadrarea in plafoanele prevazute la alin. (11) lit. a) - c) se determina pe baza datelor raportate prin situatiile financiare anuale. ...Depasirea plafoanelor constituie livrare de bunuri cu plata si se colecteaza taxa, daca s-a exercitat dreptul de deducere a taxei aferente achizitiilor care depasesc plafoanele. Taxa colectata aferenta depasirii se calculeaza si se include in decontul intocmit pentru perioada fiscala in care persoana impozabila a depus sau trebuie sa depuna situatiile financiare anuale."
In situatia in care se constata depasirea, pentru suma respectiva (baza de impozitare si TVA colectata) trebuie emisa autofactura, obligatie reglementata prin articolul 155, alineatul 2 din Codul fiscal "Persoana inregistrata conform art. 153 trebuie sa autofactureze.. fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii catre sine."
Detaliile privind emiterea autofacturii sunt cuprinse la punctul 70 din normele de aplicare ale Codului fiscal. Astfel, se precizeaza ca autofactura pentru livrari de bunuri sau prestari de servicii catre sine trebuie sa cuprinda urmatoarele informatii:
1) numarul si data emiterii facturii;
2) la rubrica furnizor: numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al persoanei impozabile care a inregistrat depasirea cheltuielilor cu sponsorizarea;
3) la rubrica cumparator: aceleasi informatii ca la punctul 2;
In loc de denumirea si descrierea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, mentiunea "depasire plafon sponsorizare sau mecenat";
4) valoarea bunurilor sau serviciilor, exclusiv taxa;
5) cota de taxa aplicabila si valoarea taxei colectate;
Pe autofactura se inscrie numele, adresa si codul de inregistrare in scopuri de TVA al firmei care a inregistrat depasirea, atat la rubrica "furnizor" cat si la rubrica "cumparator". Pe acelasi document, drept specificatie, in loc de denumirea bunurilor, se inscrie mentiunea "depasire plafon protocol, sponsorizare sau mecenat anul fiscal 2010.."
Autofactura se emite doar pentru a se crea un document justificativ de inregistrare a taxei colectate atat in evidenta fiscala (jurnalul pentru vanzari), cat si in evidenta contabila. Depasirea cheltuielilor de sponsorizare reprezinta o livrare asimilata de bunuri, motiv pentru care autofactura se evidentiaza in jurnalul pentru vanzari intocmit pentru luna in care s-a care s-a emis autofactura (de exemplu, luna aprilie 2011).
Acesta este momentul faptului generator si a exigibilitatii TVA aferenta sumelor reprezentand depasirea cheltuielilor deductibile limitat.
Suma TVA colectata se inregistreaza prin formula contabila 635 (sau 658) = 4427.
In baza prevederilor Ordinul 3055/2009 pentru aprobarea Reglementarilor contabile conforme cu directivele europene, prin debitul contului 635 "Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate" se inregistreaza:
- TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor folosite in scop personal, predate cu titlu gratuit care depasesc limitele prevazute de lege, cea aferenta lipsurilor peste normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate salariatilor sub forma avantajelor in natura in corespondenta cu rulajul creditor al contului 4427.
Noile penalizari impuse de Codul Fiscal de la 1 iulie
Contribuabilii care intarzie plata datoriilor fiscale catre stat, obligati sa plateasca de la 1 iulie atat dobanzi de 0,5% pe zi cat si penalitati de intarziere
Dobanzile, penalitatile sau majorarile de intarziere au fost temele preferate ale nenumaratelor modificari ale Codului de procedura fiscala. Problema este cat de mult are statul dreptul sa taxeze contribuabilii care intarzie la plata obligatiilor fiscale? Daca o vreme au existat totusi niste criterii legale, in functie de care se stabilea nivelul dobanzilor, acum au disparut din legislatia fiscala. In privinta penalitatilor, arbitrariul poate fi si mai mare.
Potrivit ultimei modificari a Codului de procedura fiscala (OUG 39/2010), contribuabilii care intarzie plata datoriilor fiscale catre stat vor fi obligati de la 1 iulie anul acesta sa plateasca atat dobanzi de 0,5% pe zi, cat si penalitati de intarziere intre 5 si 15% din obligatia principala, in functie de perioada de intarziere.
Pana acum, s-au platit numai majorari de intarziere, in cuantum de 0,1% din suma datorata statului. Iar inainte de majorari se plateau tot dobanzi plus penalitati de intarziere. Deci dobanzile si penalitatile nu sunt notiuni noi in dreptul fiscal romanesc, care au aparut in locul majorarilor de intarziere. Sunt noi doar intelesul lor, criteriul de determinare si modul de calcul. Si asta cu fiecare schimbare legislativa! Iar zapaceala legislativa e terenul perfect pentru o dictatura fiscala.
Ce sunt dobanzile si penalitatile?
Definirea naturii juridice a dobanzilor si a penalitatilor de intarziere este foarte importanta pentru ca in functie de aceasta poate fi transata problema legata de limitele procentelor ce pot fi aplicate contribuabilului pentru intarzieri la plata obligatiilor de stat.
Majorarile de intarziere au reprezentat un hibrid intre dobanzi si penalitati, iar explicatiile guvernamentale cu privire la natura juridica a majorarilor erau la fel de hibridizate: este o despagubire pentru acoperirea prejudiciului suferit de creditor (statul - n.r.) ca urmare a lipsei de folosinta a banilor; este o sanctionare, specifica dreptului fiscal, ca urmare a neplatii la termen a creantelor fiscale; este o masura de constrangere care presupune obtinerea executarii obligatiei fiscale de plata prin amenintarea debitorului cu privire la plata unei sume suficient de mari si care sa invinga rezistenta acestuia.
Potrivit principiilor dreptului, daca este o despagubire pentru prejudiciul suferit ca urmare a nefolosintei banilor, contribuabilul poate fi obligat de stat la acoperirea acestui prejudiciu si nimic mai mult. Daca este o sanctiune, aceasta trebuie sa fie proportionala cu gravitatea faptei.
In ultima reglementare, Guvernul a incercat sa transeze problema naturii juridice, impartind majorarile in dobanzi si penalitati. In expunerea de motive la Ordonanta de Urgenta nr. 39/2010 privind modificarea si completarea Codului de procedura fiscala, Guvernul explica de ce a impartit majorarile de intarziere in dobanzi si penalitati. Astfel:
- "dobanda este destinata sa protejeze valoarea reala a platilor reprezentand impozite, taxe si alte sume datorate bugetului general consolidat";
- "penalitatile sunt sanctiuni menite sa descurajeze neconformarea, constituind o sanctiune pentru neplata la scadenta, calculata ca un procent la nivelul sumei neplatite".
Cuantumul dobanzilor, la cheremul Guvernului
Daca dobanzile sunt destinate sa protejeze valoarea reala a platilor reprezentand impozite, taxe si alte sume datorate bugetului general consolidat inseamna ca trebuie calculate in functie de un criteriu obiectiv, care sa cuantifice aceste pierderi pentru ca orice leu in plus inseamna furt sau confiscare din buzunarul contribuabilului. Acest criteriu insa nu mai exista.
Chiar daca a fost incalcat prin diverse tertipuri legislative (cum a fost cel al cumularii dobanzilor cu penalitatile in majorari de intarziere), intotdeauna a existat un criteriu pentru determinarea dobanzilor si a penalitatilor de intarziere. Acesta a constat, de cele mai multe ori, in raportarea la dobanda de referinta a BNR. Sporadic au mai fost rata medie a dobanzii practicate pe piata interbancara, la care se pot adauga cel mult 20 de puncte procentuale (Ordonanta 53/1997) sau taxa oficiala a scontului stabilita de BNR (Ordonanta 26/2001).
Din 2004 pana acum un an, acest criteriu era setat in Codul de procedura fiscala: "Nivelul dobanzii se stabileste prin hotarare a Guvernului, la propunerea Ministerului Finantelor Publice, corelat cu nivelul dobanzii de referinta a Bancii Nationale a Romaniei, la care se adauga 10 puncte procentuale, o data pe an, in luna decembrie, pentru anul urmator, sau in cursul anului, daca rata dobanzii de referinta se modifica cu peste 5 puncte procentuale" .
Aceste criterii, care constau in nivelul dobanzii de referinta a BNR, au fost insa abrogate subtil, nu printr-un act normativ de modificare a Codului de procedura fiscala, ci printr-o mentiune la capitolul abrogari din OUG nr. 46/13 mai 2009 privind imbunatatirea procedurilor fiscale si diminuarea evaziunii fiscale.
Iar acum, prin ultima modificare a Codului de procedura fiscala (OUG 39/2010), s-a stabilit ca nivelul dobanzii de intarziere "este de 0,05% pentru fiecare zi de intarziere si poate fi modificat prin legile bugetare anuale. In functie de ce criterii? Totul a fost lasat la cheremul guvernantilor, care pot dispune oricand sa platim pentru intarzieri de 3-4 ori mai mult decat pagubele efectiv suportate de stat.
In legatura cu necesitatea unui criteriu de stabilire a dobanzilor de intarziere, Curtea Constitutionala si-a exprimat pozitia in Decizia nr. 213 din 15 mai 2003:
"Nivelul dobanzilor datorate nu poate fi stabilit ca un procent imuabil, ci acesta se schimba periodic, in raport cu evolutia economiei si cu schimbarile intervenite pe piata financiara. Imputernicirea Guvernului de a corela, prin hotarare, nivelul dobanzilor cu cele de referinta stabilite de Banca Nationala a Romaniei se justifica prin eliminarea necesitatii modificarii frecvente a legii in aceasta privinta".
Dimensionarea penalitatilor de intarziere
Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii a sustinut neconstitutionalitatea dispozitiilor referitoare la instituirea penalitatilor, invocand incalcarea urmatoarelor dispozitii din Constitutia Romaniei:
- art. 56 alin. (2): Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale;
- art. 139 alin. (1): Impozitele, taxele si orice alte venituri ale bugetului de stat si ale bugetului asigurarilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege.
In ceea ce priveste penalitatile de intarziere, exista mai multe decizii ale Curtii Constitutionale in care se confirma natura juridica in sfera raspunderii juridice, ca sanctiune pentru neindeplinirea la termen a obligatiei fiscale. De altfel, actualul Cod de procedura fiscala prevede ca "plata cu intarziere a obligatiilor fiscale se sanctioneaza cu o penalitate de intarziere datorata pentru neachitarea la scadenta a obligatiilor fiscale principale".
Aceasta incadrare elimina insa ipoteza de neconstitutionalitate a prevederilor din Codul de procedura fiscala referitoare la penalitatile de intarziere, pentru incalcarea dispozitiilor art. 56 alin. (2): "Sistemul legal de impuneri trebuie sa asigure asezarea justa a sarcinilor fiscale".
Avem mai multe decizii ale Curtii Constitutionale in care aceasta isi exprima clar opinia cu privire la natura juridica a penalitatilor si respectiv a majorarilor de intarziere, pe care nu le considera "sarcini fiscale", ci le plaseaza in sfera raspunderii juridice, pentru neindeplinirea sarcinilor fiscale (care sunt taxele si impozitele). In Decizia 305/ 2002, Curtea a considerat ca "asezarea justa a sarcinilor fiscale despre care face vorbire Constitutia Romaniei se refera la criteriile de stabilire a cuantumului taxelor si impozitelor, si nicidecum la consecintele neplatii acestora". De asemenea, Curtea a mai statutat ca "dispozitiile criticate nu incalca prevederile constitutionale deoarece instituirea unor majorari de intarziere pentru neachitarea in termenul legal a obligatiilor bugetare nu intra in sfera sistemului legal de impuneri, ci in aceea a raspunderii juridice pentru neindeplinirea indatoririlor prevazute de lege".
In legatura cu dimensionarea sanctiunii constand in penalitati de intarziere, Curtea Constitutionala si-a exprimat pozitia in Decizia nr. 213 din 15 mai 2003:
"Dimensionarea sanctiunii, constand in penalitatile de intarziere, trebuie revizuita periodic in raport cu gravitatea consecintelor neachitarii la termen a obligatiilor bugetare, iar aceasta activitate este de competenta legiuitorului, care poate modifica anual cota penalitatilor de intarziere prin legea bugetului".
Sursa: Saptamana Financiara
Cum se vor impozita banii romanilor, de la 1 iunie 2010 ?
Va prezentam principalele modificari pe care Guvernul vrea sa le aduca prevederilor legate de impozitul pe venitul, conform ultimului proiect de modificare a Codului Fiscal:
Prin acest proiect se urmareste recalificarea unor raporturi juridice care indeplinesc conditiile pentru a fi considerate raporturi care genereaza activitati dependente aplicand principiul prevalentei economicului asupra juridicului.
De asemenea, se prevede stabilirea unui plafon minim pentru venitul net anual dintr-o activitate independenta determinat pe baza de norme de venit la nivel de un salariu de baza minim brut pe tara in plata multiplicat cu 12 luni.
Mai mult se vor modifica cotele de cheltuiala forfetara acordata la calculul venitului net anual din drepturi de proprietate intelectuala in sensul diminuarii acesteia de la 40% la 20% iar in cazul veniturilor de aceasta natura provenind din crearea unor lucrari de arta monumentala de la 50% la 25%.
Totodata, proiectul de OUG prevede includerea in veniturile salariale a urmatoarelor sume acordate angajatilor:
- contravaloarea tichetelor cadou acordate potrivit legii;
- contravaloarea tichetelor de cresa acordate conform legii;
- contravaloarea tichetelor de vacanta acordate conform legii;
- contravaloarea tichetelor de masa acordate potrivit legii.
In veniturile salariale se vor include si cele obtinute ca urmare a activitatii de creare de programe de calculator si cele din platile compensatorii, ce vor fi impozitate.
Se vor supune impozitarii cu 16% si veniturile obtinute din dobanzi la depozitele la vedere/conturi curente de catre persoane fizice rezidente.
Proiectul prevede si impozitarea veniturilor sub forma dobanzilor bonificate la depozitele clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ cu cota de 16%.
In plus, este prevazuta si impozitarea veniturilor obtinute din dobanzi pentru depozite la termen, si/sau instrumente de economisire de catre persoane fizice rezidente cu cota de 16%, indiferent de data constituirii depozitului/dobandirii instrumentului financiar.
In plus, se va realiza unificarea cotei de impunere a veniturilor obtinute din transferul titlurilor de valoare altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cadrul societatilor inchise la 16%, cu impunere anticipata in timpul anului de 10% pentru persoane fizice rezidente.
Se modifica si cota de impunere anticipata a castigurilor din operatiuni de vanzare cumparare valuta la termen pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen de la 1% la 10% pentru persoane fizice rezidente.
La calculul castigului net si a impozitului aferent in cazul transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, pentru anul 2010, se aplica urmatoarele reguli:
- pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 31 mai 2010 se determina castigul net aferent acestei perioade in functie de perioada de detinere (365 de zile) si se asimileaza castigului net anual.
- pentru perioada 1 iunie 2010 - 31 decembrie 2010 se determina castigul net aferent perioadei indiferent de perioada de detinere si se asimileaza castigului net anual.
- castigul net asimilat castigului net anual se determina ca diferenta intre castigurile si pierderile inregistrate pe fiecare din cele doua perioade ale anului 2010.
Impozitul aferent castigurilor nete aferente fiecareia din cele doua perioade se determina astfel:
- pentru perioada 1 ianuarie 2010 - 31 mai 2010 prin aplicarea cotelor de impunere de 1% si respectiv 16% la castigul net aferent perioadei, asimilat castigului net anual;
- pentru perioada 1 iunie 2010 - 31 decembrie 2010 prin aplicarea cotei de impunere de 16% la castigul net aferent perioadei, asimilat castigului net anual. Pierderile nete aferente celor doua perioade se reporteaza in anul urmator.
De asemenea, actul normativ prevede eliminarea plafonului de venit neimpozabil de 600 lei pentru castigurile din jocuri de noroc si unificarea cotei de impunere a acestor venituri la 25%.
Situatia actuala privind impozitul pe venit
În prezent, pentru stabilirea nivelului normei de venit aferente activitatilor independente desemnate potrivit nomenclatorului elaborat de directiile teritoriale nu exista un plafon de venit minim.
Cotele forfetare de cheltuieli utilizate la determinarea venitului net pentru drepturile de proprietate intelectuala sunt de 40%, respectiv 50% pentru lucrarile de arta monumentala aplicata la venitul brut, cu posibilitatea optiunii pentru determinarea venitului net in sistem real.
În prezent nu sunt impozabile ca venituri din salarii tichetele acordate potrivit legilor speciale.
Nu sunt venituri salariale si nu sunt impozabile veniturile obtinute ca urmare a activitatii de creare de programe pentru calculator. De asemenea, nu sunt incluse in categoria veniturilor salariale si nu sunt impozabile platile compensatorii, acordate potrivit legii.
Nu sunt venituri impozabile: dobanzile la depozitele la vedere/conturi curente; depozitele la termen si/sau instrumentele de economisire si dobanzile bonificate la depozitele clientilor constituite in baza legislatiei privind economisirea si creditarea in sistem colectiv pentru domeniul locativ.
Impozitarea castigurilor din transferul titlurilor de valoare, altele decat partile sociale si valorile mobiliare in cazul societatilor inchise, se realizeaza diferentiat in functie de perioada de detinere a titlurilor (365 de zile) prin aplicarea cotelor de 1% si respectiv de 16% asupra castigului net anual. Plata anticipata de impozit datorata in cursul anului se stabileste prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului realizat la fiecare tranzactie.
Plata anticipata de impozit datorata in cursul anului, se stabileste prin aplicarea cotei de 1% asupra castigului realizat din operatiuni de vanzare cumparare valuta la termen pe baza de contract, precum si orice alte operatiuni de acest gen.
Plafonul de venit neimpozabil de 600 lei se acorda pentru castigurile din jocuri de noroc. Veniturile din jocuri se impun cu o cota de 20% si respectiv 25%, aplicate asupra venitului net mai mic, respectiv mai mare, de 10 000 lei.
|